Şaorma cu dragoste

Că lumea e civilizată pe tărîm iberic, ştim cu toţii lucrul ăsta. Sînt plecat de aproape un mandat electoral şi nu mi-am schimbat părerea nici în ziua de azi. Nu există ranchiuna şi frustrarea românească mai nicăieri. Bineînţeles că faptul ăsta naşte şi repercusiuni, în cele mai multe cazuri ajungînd să nu poţi înţelege de ce dacă ai dat semnal să treci de pe banda 2 pe banda 3, ăla din spate, care mergea oleacă mai tare decît tine, nu a pus frînă şi nu te-a lăsat să te bagi. Ăsta ar fi doar unul dintre multele puncte sensibile.

De curînd mi-am permis un capriciu şaormistic. N-o mai făcusem demult şi chiar voiam să mai iau pulsul lipiei. Ajuns fiind în faţă să cer kebabul mult dorit, dau de o vînzătoare braziliană după accent, care mi-a luat comanda în cel mai amabil îndrăgostit mod posibil. Iată mai jos reproducerea dialogului, cu o traducere, ca de obicei, oferită prin amabilitatea mea.

– Hola, cariño. Bună, dragule.
– Hola. Bună.
– Qué te pongo, guapo? Cu ce te servesc, frumosule?
– Queria un menu numero 2. Aş dori un meniu nr. 2.
– De pollo o ternera? De pui sau vită?
– Mixto. Mixt.
– Y para beber? Şi de băut?
– Cerveza. Bere.
– Vale, amor. Pues serian 6,50€. Bine, iubire (iubi). Păi ar fi 6,50€.
– Aquí tienes. Poftim. (îi dau o hîrtie de 20€)
– Tendras un eurillo con cincuenta suelto, por favor? Ai cumva mărunt 1,50?
– Creo que sí, a ver. Cred că da, să văd. (aveam, i-am dat)
– Ay, estupendo, guapo. Gracias, cari. Ah, superb, frumosule. Mulţumesc, dra (cari = presc. de la “cariño”, dra = presc. de la “dragă”).
[…]
– Adios, mí amor. Adio, iubirea mea.
– Hasta luego. La revedere.