Iar am fost în Gibraltar, altfel spus în străinătate. Cum e foarte aproape de casă, drumul ăsta îmi ia aproximativ o oră şi ceva din viaţă. După cum ştiţi, Gibraltar este teritoriu britanic (spaniolii se oftică rău de tot), aşa că pentru a intra în mica ţărişoară, trebuie să stai la vamă. De cele mai [...]

Deci, logic, azi e ultima zi. Scuzaţi neinteresul blogic, dar mai bine-aşa din cînd în cînd. Ieri am fost din nou la Gibraltar în străinătate, dar despre asta am să elaborez într-un post viitor. Acum nu-mi rămîne decît să aştept culesul căpşunilor de diseară şi apoi să o iau în trombă spre casă. Pînă la [...]

Pe orice parte ai intra în Germania, te îmtîmpină un panou cu vitezele regulamentare de deplasare în oraş, în afara oraşului şi pe autostradă. Pe autostradă nu există limită de viteză, dar ei recomandă un 130 la oră. Din cînd în cînd mai apare cîte o limitare de viteză din cauze obiective şi toţi merg [...]

Că despre vacanţă este vorba. Partea a doua (cea băştinaşă) începe acum. După mai bine de 6000 de km parcurşi pe îndelete în autoturismul proprietate personală, am tras o concluzie uluitoare: afară e mai mişto, acasă e mai original. O singură dorinţă am pentru ţara asta: asfalt. Vreau şi eu să mă duc pînă în cucuieţi [...]

Cam cu acest post începe dezobişnuinţa treptată de blog, nemaiavînd timp deloc. Naicu.ro intră oficial în vacanţă de sîmbătă, 25 iulie pînă pe 31 august. Şi cum mi-au murit lăudătorii, îmi place programul din următoarele zile care, măsurat în kilometri, însumează 350 (azi), 400 (vineri), 2800 (sîmbătă), 1900 (duminică şi luni). În total, 5450 km [...]

Gîndul publică astăzi un articol despre un raport făcut de tăticii americani cu privire la anumite sfaturi înainte de a pleca într-o călătorie ca turist pentru prima oară în România. Pe lîngă pomenirea hoţilor, a cardurilor mîncate de bancomate, a notelor umflate prin cluburi, a cîinilor vagabonzi ş.a., apare una tare de tot, care e [...]

Sătui de atîta pulă non stop? Există un oraş tot în Croaţia unde puterea valurilor creează sunetul ăsta. Toate astea se întîmplă în Zadar (cu Z mare).

Rebra (jud. Bistriţa-Năsăud), un loc prin care n-am mai fost de cel puţin opt, poate chiar nouă ani. Undeva la ţară unde încă mai am nişte rude. Mama era cea care ţinea legătura cu ei, iar de cînd s-a dus, n-am mai ajuns pe acolo, deşi mi-aş dori. Petreceam mult timp vara la Rebra, o [...]

În periplurile mele pe care le întreprind rar, am ajuns alaltăseară într-un sătuc îndepărtat. În drum spre acel locşor, am trecut pe lîngă un munte pe care o să vi-l arăt mai jos şi a cărui legendă o să v-o povestesc.