Din ciclul “spaniolii se pupă pe dos” (am descoperit între timp că şi alte naţii o fac, aşa că se pare că noi cam sîntem pe dos), vă prezentăm azi modul tipic iberic de a (te) gîndi.
Prin urmare, un spaniol cînd stă şi se gîndeşte ce să spună, rosteşte litera “e” repetată la infinit pînă cînd i se aprinde beculeţul.
Ex.: Eeeeeeeeeeeeeeeeeeee, hola. Eeeeeeeeeeeeeee, ¿qué tal?
Un român se gîndeşte în acelaşi fel, dar rostind litera “ă”.
Ex.: Ăăăăăăăăăăăăăăăăă, bine. Ăăăăăăăăăăăăăăăă, tu ce faci?
Sînt total interzise influenţele interlingvistice pentru că majoritatea populaţiei Spaniei are dificultăţi în pronunţia cu acurateţe a literei “ă”. Aşadar ei rămîn cu “e”-ul lor iar noi cu “ă”-ul nostru, pe care-l punem chiar unde ar trebui să fie “e”-ul lor. Dar, cum am spus deja că fără influenţe, îl lăsăm că merge şi-aşa. Gramatica doare. Ăăă, pardon, doară.
Spaniolii bla. Mai sexy e ca John Higgins tot zice “eeee” inainte sa zica o propozitie. Si am preluat si eu de la el o perioada. Nu suna foarte bine in romana, dar mi-a placut oricum. Din pacate m-am dezvatzat. Sper sa ma invatz din nou… 😀 In engleza suna bine rau, indeosebi cu accentul lui scotian. MMMMMMMM PISIS 😀
Nu numai ca ne balbaim fiecare pe limba lui. Chiar radem diferit: spaniolii rad “jejeje” , romanii rad “hahaha/ hehehe”, grecii rad “χεχεχε”. Ma rog…asta in scris, pentru ca se aude acelasi “H”, atunci cand radem live. Dar e interesant de observat pe chat. :))
de aia imi place mie sa te citesc ,k evidentiezi multe aspecte pe care noi,cei mai multi,(multi si….atat), trecem pe langa ele fara sa le dam importanta :)>-