INCREDIBIL! Sclavagismul orchestral

Imaginaţi-vă următorul scenariu: repetiţia unei orchestre reprezentative a unei ţări este în plină desfăşurare. Se face ora 14, ora terminării programului legal de lucru. Dirijorul, care în acelaşi timp este şi directorul artistic al respectivei instituţii, îşi permite să depăşească timpul alocat cu 5 minute. Apoi cu 10, 15, 20. După aproape o jumătate de oră, o instrumentistă se ridică în picioare şi îi spune dirijorului că timpul de repetat s-a încheiat demult. În acel moment, un alt angajat lingău, cu o vechime în acea instituţie începută în timpul mezozoicului, îi atrage atenţia fetei supărate pe bună dreptate de cum îşi permite ea să îi facă observaţie maestrului.maestrul este unicul care decide cînd pleacă lumea acasă şi dacă maestrul are nevoie de noi, sîntem aici să-l ajutăm. Moment în care sînt chemate poliţia şi ambulanţa ca să vină la instituţia în cauză. Motivul? Poliţia să supravegheze buna desfăşurare mai departe a repetiţiei, iar ambulanţa să-i efectueze un control amănunţit respectivei domnişoare, pentru că e posibil să fi avut o criză pe sistem nervos şi să aibă nevoie de un examen psihiatric.

Cine ghiceşte orchestra, ţara şi anul în care se petrec lucrurile astea?

Similar Posts:

Cine vine la Festival?
Orchestra lu' pește

Comments 28

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.