Sînt în mijlocul periplului românesc. Am venit de o săptămînă şi mai stau o săptămînă. Ce pot să zic despre acest fapt? Ce ştiţi deja, dar am constatat o chestie. În primele zile şocul revenirii e marcant, ţi-e scîrbă de orice rahat îl vezi şi ai crezut că o fi dispărut. Că lumea s-a săturat de nesimţire, de hoţie, jaf, de manele, de şoferi handicapaţi, de flash-uri, de claxoane, că gropile au început să dispară, la fel şi gunoaiele aruncate peste tot etc.

Dar nu e aşa. Totul e aproape la fel. După un timp însă începi să te obişnuieşti. În orice caz, rămîne ca o junglă cu animale care luptă să supravieţuiască.

Ieşirile în oraş cu prietenii trezesc nostalgii şi amintiri frumoase. Pe plan emoţional însă, casa mi-e goală dintr-odată. Îmi lipseşte mult Super Mamaee.