Cît am fost pe meleaguri mioritice, mi-a venit la un moment dat să dau mîna cu un bun prieten, aşa că m-am îndreptat către cea mai apropiată budă a magazinului în care mă aflam. Am avut mare noroc că nu era nimeni la departamentul pişuare, că nu ştiu cum ne-am fi descurcat simultan.

Duda lui Naicu de astăzi este:

Se încarcă bloaga ceva mai repede ca înainte?

Habitez într-un sătuc mic pe care l-aş autoproclama lejer stat în stat. Are pînă şi Carrefour.

Corespondentele neaoşe ar fi Carrefour Glina sau Carrefour Jilava. Alte idei?

Hai că s-au rezolvat problemele, nici nu vreau să mai aud de ele, tocmai de aceea le-am dat cu ştergere. Aşa că revin pe micile monitoare cu foarte puţin şi concentrat. Mi-aş dori să fiu omul ăsta, care a cîştigat la loteria €uropeană nici mai mult, nici mai puţin decît 126.231.764 de euroi. Altfel spus, două avioane Airbus A-320. Ce-aş face eu cu atîţia bani? Păi cred că mi-aş plăti o parte din datorii. Voi ce aţi face (în caz că mai intră vreun rătăcit pe aici)?

Pentru că se vorbeşte prin anumite părţi despre gunoaie, o să se vorbească şi prin partea asta. Şi pentru că cele mai bune exemple sînt cele pe care le ştii şi le-ai trăit, am să expun istoria glorioasă a gunoiului din viaţa mea.
Citeşte mai departe »

Definiţia romspanglish-ului este combinaţia între limbile română, spaniolă şi engleză. Adică ceva mult mai evoluat ca rumaniola, romtaliana sau romgleza. Altfel spus, 3 la preţ de 2. Chiar credeţi că se poate aşa ceva? Ei bine, da. Am găsit un blog (n-am să dau url, nu sînt urîcios) al unei romspanglişuaice. I-am făcut doar o imprimare de ecran (momentan).

Locuitorii din Andalucía posedă un mod foarte personal de a vorbi. O fac peltic, taie cuvinte, elimină litere şi nu înţelegi o iotă din ceea ce spun. Plus că mai vorbesc şi foarte repede.
Povestioara zilei de azi (formată din două subpovestioare) mă duce înapoi în timp şi mă incită în a demonstra încă o dată gradul incomparabil de prostie cu care se confruntă această naţie.

Subpovestioara 1
Eram la un hipermarket foarte cunoscut şi în România, unde intenţionam să efectuez un schimb anual de ulei pentru o maşină marca Ford Escort. Ajungînd la domnişoara aflată intempestiv la ghişeu, îi prezint respectuos salutul meu, expunîndu-i diafan dorinţa mea. 
(text tradus prin amabilitatea mea)

Naicu: Bună ziua.
Ea, numai ea: Bună ziua. Cu ce vă pot fi de folos?
Naicu: Aş dori să fac schimbul de ulei pentru o maşină.
Ea, numai ea: Ce model?
Naicu: Un Ford Escort, model 1993, benzină.
Ea, numai ea începe să caute în catalog. Şi caută… Şi iar caută… Dă foi una după alta, apoi dă înapoi, înainte… Du-te, vino paginal… Schimbă catalogul. Caută puţin, dar e greşit. Revine la primul catalog, pe care îl ştia ea, numai ea. Şi iar răsfoieşte, caută, mişcările i se înteţesc, o picătură de transpiraţie începe să-şi facă simţită prezenţa pe fruntea-i acoperită de un breton agitat, pentru ca apoi să se refuleze în faţa mea printr-o replică de zile mari: Citeşte mai departe »

În clipul următor o să urmăriţi o pixduţă care cîntă la vioară. Ea şi cu prietena ei au fost la Britain’s Got Talent, într-un duo vioară-pian. Juriul a spus “nu”. Apoi, acelaşi juriu (chipurile) a văzut ceva în domnişorica asta pe nume Sue Son. Ce? Că era mai drăguţă decît naşpeta de la pian? Sau au fetişuri cu violoniste asiatice în fustă scurtă şi pantofiori la bază de craci subţiri? Cert e că au invitat-o să participe singură a doua zi cu vioara ei băgată-n priză. Evident, s-a dus naibii prietenia de-o viaţă dintre cele două.
Citeşte mai departe »

Pentru unii este strada, pentru alţii este staţia de tramvai, dar pentru majoritatea este compozitorul.

Dacă încă nu aţi văzut o reclamă pornaş în limba română, o vedeţi aici.

Citeşte mai departe »