Am un vecin neamţ veritabil. Ajung acasă şi-l văd venind cu maşina în spatele meu. Deschid poarta, intru în parcare, parchez. Parchează şi el. Eu mă chinui ceva pînă o bag, că am curu’ mai mare. El are un loc mai şmecher şi o bagă din prima. Pînă am terminat eu de aliniat roţile la dungă, neamţul a şi intrat în bloc. M-am dat jos, am închis maşina şi am purces agale spre aceeaşi uşă pe care a folosit-o cu doar 14 secunde înainte. Fireşte că era închisă, pentru că neamţul e neamţ şi corectitudinea este calitatea ce-i desăvîrşeşte naţia cu mă-sa care l-a născut şi l-a învăţat să respecte mesajul “vă rugăm închideţi uşa”, dar să şi poarte sandale cu ciorapi vara la 40 de grade.