Istoria unui soldat

Histoire du soldat (L’histoire du soldat, A Soldier’s Tale, Geschichte vom Soldaten, Povestea soldatului) este o lucrare teatrală pentru a fi “citită, cîntată şi dansată” (“lue, jouée et dansée”), compusă în 1918 de Igor Stravinski. Libretul, bazat pe o poveste populară rusă, este scris în franceză şi aparţine lui C.F. Ramuz. Este o parabolă despre un soldat care-şi vinde vioara diavolului în schimbul unei cărţi care prezice viitorul. Grupul instrumental este alcătuit din vioară, contrabas, trombon, fagot, clarinet, cornet (sau trompetă) şi percuţie, iar istoria este povestită de trei actori: soldatul, diavolul şi un narator, care adesea ia locul unor mici personaje. Rolul mut este atribuit unei balerine care o interpretează pe prinţesă, dar mai pot apărea şi alţi dansatori. Această lucrare a fost scrisă pentru un ansamblu restrîns, din cauza conjuncturii istorice (în timpul Primului Război Mondial foarte mulţi artişti erau înrolaţi în armată).

O reprezentaţie completă a lucrării durează aproximativ o oră. Muzica este modernă, abundînd alternanţele metrice, fapt pentru care este dirijată, chiar dacă există şi variante fără dirijor (uneori mult mai bune). Mai toată muzica – în special partea solistică de vioară – este considerată de virtuozitate.

Dar despre ce este vorba?

Partea I
Lucrarea începe înfăţişîndu-l pe Joseph, un soldat rus care se află în drumul său spre casă [“Marche du soldat”]. Se aşează lîngă un rîu şi cotrobăie în rucsacul său. Mai întîi scoate medalionul lui norocos cu Sf. Iosif, apoi o oglindă şi o fotografie cu iubita sa. În sfîrşit, găseşte ceea ce căuta: vioara. Începe să cînte [“Petit airs au bord du ruisseau”]. Deodată apare diavolul deghizat într-un batrîn cu o plasă de prins fluturi. Joseph nu-l vede şi continuă să cînte. La un moment dat, diavolul se strecoară în spatele lui şi-l sperie.

Diavolul îi cere soldatului să-i vîndă vioara, iar cînd Joseph refuză, acesta îi oferă o carte în care sînt scrise lucruri neştiute. Joseph nu înţelege nimic din carte, dar diavolul îl convinge că valorează mai mult decît amărîta lui vioară. Atunci Joseph îşi dă seama că acea carte conţine faptele ce aveau să se întîmple în viitor. Diavolul îi spune să meargă cu el trei zile în care-l va învăţa ce scrie în carte, dacă Joseph îl învaţă să cînte la vioară. După ce diavolul îi spune ce viaţă luxoasă duce, Joseph acceptă. După trei zile, diavolul îl aduce pe Joseph din nou acasă [“Reprise: Marche du soldat”].

Ajuns în oraşul său, Joseph realizează că lumea fuge de el. Merge la casa unde îl aştepta logodnica lui, dar o găseşte măritată şi cu copii. Apoi îşi dă seama că cele trei zile au fost, de fapt, trei ani şi că lumea fuge de el pentru că au impresia că el este o fantomă [“Pastorale”].

Joseph îl vede apoi pe diavol deghizat într-un negustor de vite şi merge să-i ceară socoteală. Diavolul încearcă să-l liniştească pe soldat, readucîndu-i aminte de puterea pe care o are cartea pe care o deţine. Joseph devine vînzător ambulant şi, în scurt timp, datorită puterii cărţii, reuşeşte să strîngă o avere considerabilă. Îşi dă seama mai apoi că pe el nu-l interesează bogăţia materială şi tot ce vrea sînt lucrurile pe care le avea înainte [“Petit airs au bord du ruisseau (reprise)”]. Începe să caute în carte o soluţie, dar nu găseşte nimic care să-l ajute.

Diavolul reapare deghizat în vînzătoare ambulantă. Acesta are de vînzare un medalion, o oglindă, o fotografie a unei femei şi o vioară. Joseph imediat încearcă să cumpere vioara. Diavolul îi vinde vioara, dar cînd Joseph încearcă să cînte la ea, realizează că aceasta nu mai suna deloc [“Petit airs au bord du ruisseau (reprise)”]. Supărat, azvîrle vioara şi sfîşie cartea.

Partea a II-a
Joseph pleacă de acasă cu nimic la el, mărşăluind prin oraşul său natal [“Marche du soldat (reprise)”]. Ajuns la un han, aude vestea că fiica regelui este foarte bolnavă, iar cel care va reuşi să o ridice din pat va primi în schimb mîna ei. Cînd ajunge la palat, diavolul deja era acolo deghizat într-un violonist virtuoz. Joseph întoarce nişte cărţi şi devine încrezător cînd vede că toate sînt de inimă roşie. Diavolul apare cu vioara la piept şi bătîndu-şi joc de soldat. Povestitorul îi explică lui Joseph că motivul pentru care îl controlează diavolul este din cauză că încă are banii diavolului, iar dacă-i pierde la un joc de cărţi, va redeveni liber.

Zis şi făcut. Joseph e liber, ia vioara şi cîntă din nou [“Petit concert”]. Merge trimfător în dormitorul prinţesei unde începe să cînte. Aceasta este fermecată de sunetul viorii, se ridică din pat şi începe să danseze [“Trois danses: 1. Tango; 2. Valse; 3. Ragtime”].

Joseph se căsătoreşte cu prinţesa. Apare din nou diavolul, de data aceasta nedeghizat. În timp ce o apăra pe soţia sa de diavol, îşi dă seama că numai cîntînd la vioară îl poate face pe acesta să nu se apropie [“Danse du diable”]. Diavolul nu poate rezista muzicii şi începe să se scălămbăie. Obosit, cade la pămînt. Soldatul o ia de mînă pe prinţesă şi împreună îl aruncă pe diavol afară, apoi îmbrăţisîndu-se [“Petit choral”].

Diavolul se iveşte din nou, necăjindu-i pe cei doi spunîndu-le că dacă Joseph părăseşte castelul, îl va controla din nou [“Couplets du diable”]. Povestitorul redă morala poveştii [“Grande chorale].

Ducînd dorul mamei sale, Joseph se gîndeşte să meargă acasă şi să o ia pe aceasta la castel. Porneşte cu soţia sa la drum, însă diavolul stătea la pîndă. Cum au trecut de graniţă, soţia lui dispare şi diavolul îşi face apariţia. În ultima piesă [“Marche triomphale du diable”] vioara şi percuţia se înfruntă într-un duel ritmic. Diavolul îi ia vioara (care reprezenta sufletul soldatului) lui Joseph şi începe să cînte prost şi fals. Lucrarea se încheie cu ritmul de la percuţie în diminuendo care semnifică dispariţia diavolului. Adeseori, dacă este cîntată în formă de suită, se apelează la crescendo-ul final, acesta fiind mult mai spectaculos.

Similar Posts:

Din culisele muzicii clasice
Popcorn music

Comments 4

  • uh… yawn. Coiu’ meu unde e? Ca pasaroiu zice ca nu e la el.

  • Asta pentru ca Pasaroiul nu a avut bunavointa sa ma insoteasca la aeroport in ziua parasirii gliei stramosesti. Coiul tau de argint se afla in miinile cistigatoarei celui de aur. Pune-te in contact cu ea si bucura-te de el.

  • Bre, ai grija de soldier in seara asta. Da? Sa il cinstesti cum se cuvine. Vezi ca voi fi in sala sa te ascult. 😀
    Offtopic: lizzete… baga call, ca coiul tau face pui la mine. Da?

  • Voi pune in joc toata priceperea mea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.