Pentru că vacanţa trebuie trăită din plin şi toate momentele din ea fac obiectul concentrării şi dăruirii mele, nici de data asta nu pot spune că m-am odihnit. Dacă vrei cu adevărat să o simţi (vacanţa), e musai să adormi după miezul nopţii şi să te trezeşti cu noaptea în cap. Aşa am făcut prin călătoriile europene din săptămînile trecute, cînd plecam dis-de-dimineaţa şi mai ajungeam seara acasă.

În urbea lui Bucur lucrurile stau la fel. Mă trezesc în fiecare dimineaţă de luni pînă vineri cu un scop precis. Scopul durează 10 minute. Apoi mă întorc acasă, aş putea continua somnul, dar ai cu cine pe lumina asta? Jaluzele ioc. Măcar azi voi lega cele zece minute cu o faptă bună pentru nişte oameni care nici nu se aşteptau să-i ajut.

L.E.: i-am ajutat. Toată lumea e fericită.