De două ori mi s-a întîmplat să cînt în picioare în orchestră. Prima oară a fost din motive de spațiu, că lăcomia profului de orchestră din liceu a făcut să bage un ansamblu de 60 de oameni pe scena sălii Dalles din Capitală, care era cam cît sufrageria unui om obișnuit. A doua oară a fost cînd am interpretat nu din motive de spațiu, ci din motive că dă bine Serenada pentru orchestră de corzi de Dvořák. Moment prielnic pentru a-mi etala înălțimea și talentul teatral. Dirijorul a cîntat la vioară şi a vorbit pe limba lui. Nu-i fac reclamă, că nu merită.
Dar am un alt dirijor tare de tot pentru voi. L-am găsit pe Iutub. Interpretînd partea a III-a din Serenada pentru corzi de Antonín Dvořák, o orchestră oarecare este condusă de un dirijor care se cheamă Vito Lo Re. Am căutat informații despre el și am aflat că a concertat și prin țărișoara băsesciană. Cu siguranță cred că i-au dat un concert la Circul Globus. Nasulia e că nu e caterincă. Vizionare plăcută!

httpv://www.youtube.com/watch?v=gACFTX1UOvY