Am aflat că România a mîncat bătaie de la Austria după nu ştiu cîţi ani şi cu nu ştiu ce echipă ar fi jucat austriecii, puţin îmi pasă. Demult mi-am pierdut interesul pentru aşa-zisul futbal practicăcat de prima echipă a ţării. Am două chestii însă:
- Nu ştiu dacă o să apuc clipa aceea cînd o să mă pun liniştit în faţa televizorului, fără să-mi fac griji că ar putea pierde în faţa oricărui adversar considerat accesibil;
- Constat că se face tot mai mult haz de necaz că pierde România şi sînt total de acord.
Toată lumea şi tot poporul cer demisia lu’ Piţi… Cine sunt eu să comentez? :)) Dar pe toate site-urile văd numa’ declaraţii şoc şi discuţii filosofico-ezoterice despre ce umilinţe şi pierderi au suferit ei, în timp ce băEţii exersează şi la ora asta un vals frumos pă stadion! Da’, de la teveu aşa se vede, comentez şi eu dă patrioată mare ce mă dau! Mie mi-a plăcut C. Tănase că e dă la mine dân oraş! De la EU, cea mai cea fotbaliatoare:
O zi plăcută!
Mă stresezi cu “o zi plăcută” ăsta… Dar încep să mă obişnuiex. 🙂
Bineeeeeeee, îl schimb! Odată, eu am spus c-ar trebui, măcar de dragu’ stresului ori de dragu’ naţiunii stresate. Mă gândesc la un “hai pa”, dar sună prea golănesc. În scurt timp am să renunţ definitiv la finalul “apoteotic” cu “O zi plăcută” (dar numa’ pă blog, pentru că-n alte circumstanţe e încheierea definitorie, cea mai cea de toate zilele!)
Numai bine!
😀
Hai, tu, căci glumeam. 🙂 O zi bună şi ţie! Numai bine! Vă mai aşteptăm pe la noi.
da frate, suntem un popor de antrenori. ne pricepem toti la toate…