Despre statul la coadă

Mi se întîmplă de multe ori să merg la cumpărături doar pentru un produs. De exemplu să merg pînă la Lidl ca să cumpăr o pîine. Nu că acolo ar fi cea mai ieftină franzelă din comerţ, dar pur şi simplu îmi e în drum şi de ce să nu o fac? Sau să merg la Carrefour să iau apă plată. Aceeaşi chestie: e în drum şi merită efortul. În momentul în care mă pun la coadă la casă, nu există om care să nu mă lase să trec înaintea lui cînd mă vede că am mult mai puţine produse decît el. O fac chiar şi bătrînii care la Românela se pun în faţa ta şi tu nu le zici nimic din politeţe. Aici e un pic pe dos sau poate nici măcar aşa. Fiecare încearcă să-l respecte pe ăl de lîngă el pe cît se poate. Şi asta face şederea mult mai plăcută într-o ţară civilizată ca asta, faţă de una în care ne împungem ca idioţii şi prin faţă şi prin spate, ca la final să ne dovedim magna cum laudae prostia din căpăţîni. Că n-o să mori în chinuri groaznice dacă laşi pe cineva cu o pîine să treacă în faţa ta la coadă, cînd tu ai coşul plin de cumpărături.

Şi încă una scurtă şi-am plecat. Dacă eşti la poştă şi sînt trei ghişee deschise, nu o să se facă trei cozi, ci una singură. Şi care ghişeist se eliberează primul, acolo te duci. Numai că faza asta la noi se cheamă “bon de ordine” şi, de cele mai multe ori, există şi coadă pentru a lua bon. Mirific!

Similar Posts:

Şi el a fost în România
Iluzii optice

Comments 1

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *