Cum am rămas prost de trei ori într-o singură zi

Imaginaţi-vă un orăşel într-o zi aglomerată de sărbătoare. Să-i spunem carnaval acestei sărbători. Şi mai imaginaţi-vă multă lume pe stradă disperată să ajungă dintr-un colţ al altuia al orăşelului. Mai adăugaţi şi nişte anunţuri mari cît o zi de post prin care se recomandă participanţilor la trafic folosirea transportului în comun din cauza aglomeraţiei. Şi nişte oameni care chiar respectă acest lucru.

Ajungem într-o oarecare staţie de autobuz. Nu mică ne-a fost mirarea să vedem că deja se formase o coadă pentru cei care voiau să călătorească din punctul de unde ne aflam pînă în centru (a fost prima oară cînd am rămas prost). Ne-am aşezat frumos la coadă, sperînd că vom încăpea în următorul. Nici vorbă. Trece unul, nu opreşte. Mai vine al doilea, la fel. Absolut toate veneau pline. Capătul era la vreo două staţii mai încolo, exact de unde ieşea lumea de la meci, că mai fusese şi meci pe deasupra. Rînd pe rînd, cei care stăteau la coadă au început să se plictisească de atîta aşteptare şi o luau la picior. Noi avansam încet, dar sigur, nepierzîndu-ne speranţa că poate totuşi om avea noroc la un moment dat. Au mai trecut vreo 7-8 autobuze, timp în care am ajuns printre primii la o eventuală îmbarcare.

După un timp vedem în zare un 1 (ăsta era numărul autobuzului) care venea în goană. Era gol. Ne gîndeam că o fi fost stricat sau mai ştiu eu ce. Cînd colo, ce să vezi? Opreşte fix în staţia în care ne aflam noi, deschide uşa din faţă (aici te urci mereu pe la uşa din faţă) şi ne pofteşte înăuntru, scuzîndu-se de deranjul cauzat, dar cum regia de transport în comun a primit informaţii că la staţia cutare unde eram noi stă lumea şi aşteaptă de jumătate de oră, trec autobuzele şi nu-i ia nimeni, au decis să trimită unul gol special pentru noi (a doua oară cînd am rămas prost).

Ajunşi în centru, ne-am făcut trebuşoara, două-trei poze cu balamucul şi hai să ne întoarcem înapoi. Mergem în staţia lui 1 şi ne punem la coadă. Cînd să intrăm în autobuz, ni se închide uşa în nas. Deja era plin ochi. Ne acceptăm cu demnitate soarta şi îl aşteptăm pe următorul. Rămaşi pe loc şi admirînd perplecşi puhoiul îmbătat îmbătător, nu ne-am dat seama că se formase între timp o altă coadă la doi metri mai în spate pentru respectivul autobuz. După nici două minute, apare altul care nu a oprit chiar unde eram noi. Lumea dădu năvală să se urce, moment în care o doamnă foarte amabilă le-a spus celorlalţi că staţi, că domnii erau înaintea noastră, că nu au apucat să se urce în ăla dinainte, clipă în care ne-au făcut toţi loc ca să ne urcăm primii.

Şi uite aşa am rămas prost şi a treia oară în acea zi.

Similar Posts:

Gramatica e sexy
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Cum s-a votat în turul I la Málaga

Comments 3

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *