Chestii care mă ene (IX)
Wednesday, 15 April 2009, 16:12
Săptămîna trecută, aflîndu-mă din nou în mirificul trafic bucureştean, m-am confruntat cu handicapaţi. La un moment dat vine un croşetator şmecher tare din spate, se bagă în faţa mea tăindu-mi calea, punîndu-se ţanţos pe banda a treia şi ducîndu-se învîrtindu-se. Pe loc îmi venea să-i zic “dutempistamătii”, dar nici bine nu am început să rostesc “dutem” că mi-a şi băgat nişte avarii în semn ori de mulţumire, ori de scuze. Cert e că nu mi-am mai continuat ultrajul contra bunelor moravuri la adresa lui. L-am iertat, poate avea omul o urgenţă, se mai întîmplă. Avariile rulează cînd vrei să zici merci, dragă sau scuzaţi, pardon. Ceea ce mă enervează e că aici nu se pun avarii cînd vrei să o dai pe gracias.
sa coboare din masina si sa faca plecaciuni…asa-mi place mie
)
[...] E greu să pui o avarie să zici mercic? Lor li se pare că totul li se cuvine. Cum dă unul semnal că vrea să schimbe banda, ăl din spate pune şi frînă ca să-l lase. Şi dacă nu pune frînă, gogul cerşetor mai şi claxonează că de ce nu-l lasă să se bage? Că puletele a dat semnal şi dacă dai semnal ca puletele, ţi se cuvine orice. Cazul ţărişoarei noastre îl ştiţi? Ăla că dacă pui avariile la maşină, poţi s-o iei şi pe contrasens, şi pe interzis, şi pe oriunde ţi se scoală ţie p*la ta. Că aşa scrie şi la decret, nu? [...]