Bună, pa !

Acum ceva timp mă aflam cu o colegă mergînd pe un trotuar. În plimbarea noastră stradală, zărim intempestiv o altă colegă care se apropia din sens opus, dar pe trotuarul de vis-a-vis. Distanţa se reducea din ce în ce mai mult, sosind clipa inevitabilă a salutului. Eu zic “hola”, colega de lîngă mine zice “hasta luego”, iar aia de peste drum spune “adios”. Pentru că nu ne văzusem cu aceea toată ziua, o întreb pe colega de lîngă mine de ce i-a spus direct “la revedere”? Răspunsul a fost că pentru a evita din start orice altă conversaţie cu respectiva, i-a urat direct rămas bun, pentru că un “bună” e urmat de “ce faci?” şi alte bîze. De asemenea a ţinut să mai precizeze că faza nu este considerată deloc lipsă de respect. Luînd aminte la cele petrecute, conchid că soluţia cea mai eficientă cînd n-ai chef de cineva este un brutal “la revedere”, la care eu aş mai adăuga şi “drum bun”.