S-a găsit şi ţapul ispăşitor pentru votarea de duminică: românii din diaspora care au votat pentru chiombea, şi l-au trezit pe prostănac la realitate. Aceea că tot prostănac rămîne. Luînd-o la rece, răul mai mic era clar băselu. Fără doar şi poate. Nu mi-ar fi plăcut să-l văd pe Marean ministru la cultură sau învăţămînt sau pe Hrebe la finanţe. Punct şi de la capăt.

Au românii plecaţi din ţară dreptul să voteze? Îi lăsăm deoparte pe ăştia trecători cu escapade de un weekend să bea o cofeinizată la Cafe de l’Esplanade (aia de pe colţ de lîngă pod cînd mai ai un pic şi ajungi să vezi turnul Eiffel) sau să facă shopping de fiţe la Milano. Îi luăm la puricat pe ăia care stau de cîţiva ani şi muncesc. Ei cică n-au voie, că au uitat de unde au plecat, că ce ştiu ei despre cum se trăieşte în românela şi care sînt cu adevărat nevoile compatrioţilor. Ei bine, ştiu mai bine decît oricine. Pentru că oricît de indiferent poţi să fii la viaţa socială a ţării diasporice în care te afli, tot ţi se formează o opinie diferită de cea pe care o aveai înainte. E firesc să-ţi schimbi atitudinea, să vezi lucrurile din alt punct de vedere, numai că în cazul de faţă (Geoană vs. Băse) era la mintea cocoşului cine trebuia să nu iasă. Aşa că hai să nu mai dăm vina pe căpşunari, măslinari, tîmplari, zidari, bone ş.a.m.d., că pe lîngă ei mai sînt şi alţii plecaţi cu studii superioare la dosar. Plus că majoritatea nu-s proşti, că de-aia au plecat. Plus că s-au mai  inventat pe deasupra televiziunea prin satelit sau internetul. Plus că sînt cu toţii români şi e un drept fundamental, dar deja o dăm în bla.

Eu n-am votat şi nici n-aş fi făcut-o. Motive:
a) cea mai apropiată secţie de votare era la 250 km (deci 500 dus-întors = un plin de benzină = scump = criză);
f) doar nu eram cretin să bat atîta drum ca să stau la coadă şi pentru ce;
y) am avut de muncit şi dimineaţă, şi după-masă;
z) mai era şi ziua mea.

HAI ROMÂNIA!

mai tîrziu: am aflat că cică fu şi aci secţie de votare. orişicum, a se revedea literele f, y şi z.