Am o dudă (XXXV)

Gheorghe Mărmureanu, director al Institutului de Cutremure, Cataclisme, Dezastre şi Bla al Vrancei, întrebat despre cutremur, răspunde cu-adevărat mişcător: “Care-i problema?” Păi chiar aşa, adevărul e că a fost cutremurul din penis, zgîlţîitura lu’ peşte, sperietura dracu’, un căcat.
Mă întrebi pe mine? Eu nu l-am simţit, dhăăă… :)) Te întreb pe tine:

Tu cum ai întîmpinat noul an cutremur?

Similar Posts:

Am o dudă (XXXVI)
Am o dudă (XXXIII)

Comments 18

  • io l’am intampinat tastand… cand vazui ca imi fuge tasta am zic “claro” trebe sa ma las de tastat 🙂
    Nota: claro – cuvant imprumutat de la amicul pagady

  • Eu, azi, dintr-o pură coincidenţă, subliniez coincidenţă, am răsfoit o carte despre Nostradamus – ţi-am zis, am un har dă la el -, şi m-am gândit la cotremur şi la ce se spune-n carte! Apoi, pân’ să mă zgâlţâie viermele (nasol exprimat, îmi asum capacele), am lovit cu picioru’ dă birău. Eram la calculator. Da’ nu era picioru’ meu dă vină, am trăit eu cu sentimentu’ ăsta că am dat cu el dă birău. Căci, alta fusese gheonoaia: cotremuru’… Apoi, mi-am sunat neamorili de le-am povestit şăcul (mai mult paranoico-nostradamicesc, decât ăl’ d-adevăratelea şăc)!

    Numa’ bine!

    P.S.: Doamne feri, noaptea asta oricum stau de veghe, mi-e frică de mor şi-mi tremură şi cel mai firav os al coloanei vertebrale! Ăla care este!

  • Si eu l-am intampinat la comp si pe mine chiar m-a surprins si putin speriat, atat de concentrata eram! si tocmai ce ma invatase mama acu’ cateva zile sa ma duc sub tocul usii de la sufragerie daca e cutremur, iar eu i-am ras in nas! 😀

  • L-am intampinat stand in pat. Pana m-am ridicat si am realizat ce se intampla, s-a terminat. Oricum, m-am speriat destul de tare.

  • Cutremuru l-am petrecut IN BAIE..IMI FACEAM MARE DUS..MA SMTEAM OK..a fost super..vreau de 12 grde

  • nu cred ca ne dorim cutremur de 12 grade, chiar si in gluma vorbind despre 🙂

  • @ Sufleţica: Claro que si.

    @ Aceeaşi EU: O zisăşi bine dă tot.

    @ Eve: Bine că nu i-ai rîs în umăr. 🙂

    @ Ade: Nu trebuia să te sperii. Nici eu nu m-am speriat. :))

    @ TuDy: Bre, vorbim de grade de cutremur, nu de grade de vinuri.

    @ Crisu: >:)

  • cum l`ai simtit ma tu care nu esti in romania? faci misto

  • Eu mam speriat foarte tare tocmai ma epilam pe picioare si am coborat cu ceara pe mine afara. mau vazut vecinii si cred ca sau prins de fazas asta dar nu ma inteereaasza.

  • OYE, ¿PORQUE NO ESCRIBES EN ESPAÑOL TAMBIEN?

  • eu nu lam simtit si imi pare sincer sincer rau…… nu am simiti niciodata vreun cutremur…..

  • @ Isabelle: De unde ştii tu unde sînt eu?

    @ George Michael: Ah, ai grijă, nebunule… să nu îţi sfîşîi pielea fină la următoarea replică.

    @ MIGUEL: Porque no?

    @ Nicole: Şi nici nu ţi-aş dori, sincer.

  • Stii cum am simtit cutremurul din aceasta minunata zi mohorata in Bucuresti, cu cer acoperit si o maxima de pana la 15 grade celsius? La intersectia Vitan cu Mihai Bravu! Habar n-am avut ca a fost cutremur, daca nu eram sunat in scurt timp de o voce intrebandu-ma: Ce faci? Esti bine? Cum naiba sa nu fiu bine…ce era sa pice semaforul pe mine? :)) Deci iata cum am simtit eu dragi tovarasi si pretini cutremurul cu o magnitudine de 5.3 grade pe scara Richter si ceva mai mult pe Mercalli, date furnizate de Excelenta Sa, Stimatul Domn InMarmureanu! Si cu asta basta, v-am pupat!

  • l-am simitit bine de tot, cu zgaltaieli, mi se incrucisase putin privirea si cel mai nasol a fost cand am auzit vuietu ala de cutremur…naspa!!!

  • N-a fost prea rau. Dar dupa ce a trecut, am realizat ca in alea cateva secunde, pentru mine a fost o liniste deplina. Nu am auzit absolut nimic. Nici laptop, nici televizor care era dat tare, nimic. In fata ochilor priveam parca un film mut redat cu incetinitorul. Dar in mintea mea lucrurile se petreceau foarte rapid. Am inceput prin a identifica “cel mai sigur” loc din casa (in acceptiunea mea) unde am trimis-o repede pe Raluca, apoi in caz ca seismul ar fi fost mai puternic, urma sa iau rapid intr-o traista: cate o pereche de pantaloni lungi si cate o jacheta, cate o pereche de adidasi, apoi neaparat mapa cu acte (pasapoarte, certificate de nastere etc.), portofelele, lanterna cu dinam si telefoanele. Acum imi pare rau ca nu m-am gandit si la geanta cu camera foto si laptop. Va trebui sa pun la punct un plan pentru a putea strange in timp util toate aceste obiecte in cazul unei viitoare intamplari nefericite.

  • @ Costin: Te pup şi eu.

    @ Zeddy: Naşpa, aiurea, cam nasol.

    @ Bogdan: Are Arhi un kit în caz de cutremur. 🙂 Acum, eu stau şi mă gîndesc ce m-aş face dacă m-ar prinde un cutremur la penisul gol, aş supravieţui şi după el ar trebui să ies de sub dărîmături? Cum m-ar vedea toţi în halul ăsta?

  • @Naicu 🙂 nu cred ca ar mai conta.Ai fi plin de praf:))
    E al treilea sau al patrulea cutremur trait si mi s-a parut mai slab decat cel din 2005.Oricum, am simtit cum mi se misca pamantul sub picioare.Bineinteles ca te sperii.Ai un ciudat sentiment ca nu poti controla sub nici o forma fenomenul.Si ce ne-ar speria mai mult decat imprevizibilul?
    Stai linistit,vine si la tine 🙂

  • Merci, Lala, m-ai liniştit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *